* * *
Veghează bolta singurea...
Sunt aici! Ea nu mă vrea!
Întind mâinile spre ea...
Ea-nconjoară partea mea!
Repetam: Fii mai miloasă!
Inima mi se rupea,
Însă ei, nici să îi pasă,
Nori mai negri-mi trimitea...
Cerc s-o prind, ea-mi trece calea,
Să mă vadă ocolea,
O chemai: Hei, surioară!..
Doar ecou-mi răspundea...
Ploaia-mi mângâia obrajii:
Prea terestră-i viața ta!
Prin călătorie fagii,
Să mă însoțească-ar vrea...
Dar ea trece și-mi lansează:
Ai o viață,
O veghează,
Fii destoinic pentru ea!
Aștept cerul să mă vadă,
Să mă prind în joc cu el,
El o stea îmi luminează!..
Vieții mele sunt fidel!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nina Lavric. [Vezi poezii despre viață, poezii despre nori, poezii despre mâini, poezii despre lumină, poezii despre jocuri, poezii despre inimă sau poezii despre fidelitate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.