* * *
cât de adânc se înfigea
cuvântul spus de muica
în lutul orb
să nu rămâi dator nicicând
hrănește-te din moartea
copacilor bătrâni
sărută talpa grea de rădăcini
când simți că nu mai poți
și lasă vântul să suspine
cum știe numai el
prin muguri cruzi
copile
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre sărut
- poezii despre muguri
- poezii despre moarte
- poezii despre lut
- poezii despre cuvinte
- poezii despre copilărie
- poezii despre copaci
- poezii despre bătrânețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.