Despre molecule încă se mai poate spune ceva
o moleculă s-a întors fericită acasă
după ce a muncit o viață
la ADN-ul unui prost
*
o moleculă s-a schimbat la față
după ce-a trudit o viață
la ADN-ul unui prost
care-ncerca să-și facă rost
*
molecule, molecule
toate zero, toate nule
cântecul suprem al morții
gluma care-a luat proporții
*
moleculele de sare
au creat o mică mare
cu nisipuri mișcătoare
ha, ha, ha, ce închisoare!
spuse o ciocănitoare
desigur, dezgustător
pe principiul izbitor
dacă e să mor, nu mor
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre viață
- poezii despre umor
- poezii despre schimbare
- poezii despre prostie
- poezii despre principii
- poezii despre nisip
- poezii despre muzică
- poezii despre genetică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.