Iarna a uitat să ningă
Supărate anotimpuri pe la noi nu vor să treacă,
Răzvrătite vin în grabă, stau puțin și apoi pleacă.
Vremea-n treacăt ne tot minte, nu e cea din calendare,
Suferă pământu-n tihnă, hainele îi sunt murdare.
Iarna a uitat să ningă, ziua zace-n întuneric,
Ne-au amenințat nori negri, au trecut, și-au dat în petic,
Prin ninsorile răzlețe ne-au trimis câteva semne,
Neaua nu vrea să se-arate, n-are cine s-o îndemne.
Domolit fâlfâie vântul din aripi înțepenite,
Zboară ciorile-n izbeliști peste câmpuri zgribulite,
Întristată e pădurea legănându-și goale ramuri,
Stau copiii supărați așteptând iarna la geamuri.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!

Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre supărare
- poezii despre întuneric
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre păduri
- poezii despre nori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.