Grâul, pleava şi neghina

Pe-arioi lâng-un ciurlan
Leapădă de zor combina
Adunându-se-n morman
Grâul, pleava şi neghina.

Dinspre margini aruncată,
Pleava plină de gâlceavă,
Încrezută şi-nţepată
Se ridică dusă-n slavă.

Şi în zboru-i efemeric
Nu puţini erau acei
Ce aplaudau frenetic
Toat-ascensiunea ei.

Pripăşită lângă grâu,
Molia, nici gând să zboare,
Îi strânse cureaua-n brâu
Tot furându-i din mâncare.

Iar neghina l-a-nnegrit,
De el se ţinuse scai,
L-a ros şi l-a-mbolnăvit,
L-a slăbit, l-a făcut pai.

Grâul stă căzut pe gânduri:
-Stai să vezi cine culege...
Nu am să ajung pe drumuri,
Îmi urmez firească lege.

De-am s-ajung într-un hambar
Grijă o să am ca mâine
Fiecărui gospodar
Să îi dăruiesc o pâine.

De-o s-ajung într-un depozit
Îmi va fi un pic mai greu,
Chirii, taxe şi impozit
Se vor sparge-n capul meu.

De-o să am un viitor
În siloz unde-i confort,
M-or încărca pe-un vapor
Şi m-or duce la export.

Navigând pe mări şi ţări
Mă tot duc şi mă întorc
De pe-acvatice cărări
Ultimul bănuţ mi-l storc.

Sunt acum într-un declin,
Soarta mi-e pecetluită,
Mi-au furat al meu destin:
Pâinea rumenă, smerită.

Se-ntâlni în drum c-o pleavă
Ce-i zâmbi impertinent:
-Eu m-am ridicat în slavă,
Am ajuns în parlament!

fabulă de Nicolae Matei din Linişor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!