Marți spre Luni
Era aproape Marți și pereții se crăpau de ziuă
Noaptea de Luni se târâse pe brânci să-și ducă chinul la bun sfârșit și îmi bătea în geam să o primesc în casă și să-i dau altă cămașă că a ei se rupsese în coate
Mirosea a albastru de metil
Am primit-o în casă, i-am schimbat cămașa de noapte
Am căscat adânc amandoi de parcă mușcam din lună,
Ne-am uitat unul la celalat și am decis din priviri să mai dormim măcar până la 10:00
poezie de Florin Sandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Florin Sandu. [Vezi poezii despre timp, poezii despre noapte, poezii despre somn, poezii despre sfârșit, poezii despre schimbare sau poezii despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.