În cuib supersonic
parodiez tristețea ca să mai zâmbesc
vreau să ajung la pronie cerească
în valuri de iubire sufletu-mi limpezesc
lumini de la sfinți să mă locuiască.
ziua stau pe gânduri noaptea stau pe vise
ca o pasăre cloșcă în cuib supersonic
adesea zbor spre ceruri larg deschise
să scap de canoane de frecușul demonic.
stau la taifas cu stele însuflețesc cuvinte
să am revelații, străluciri de argint
se coboară în suflet în inimă în minte
să nu mă rătăcesc nicicând în labirint.
vreau să descopăr drumul ce duce înainte
liberă ca vântul cu codrii să m-alint.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.