Iară eu
Dacă n-ar fi palmele să le dau fruntea
atunci când plânge,
Ce rost ar mai avea?
S-o țin prinos la fugi și-atingeri cu păcate?
Iară eu, să-mi chinui ochii în văzul tuturor
Al munților, al apelor cu pietrele uscate
Al tău, chiar,
Să-mi râdă irișii-altora căzuți pe spate?
poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă (2019)
Adăugat de Mili Dumitru
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plâns, poezii despre ochi, poezii despre munți sau poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.