Înțelepciunea de pe urmă
sunt zile de când soarele n-a apărut
cerul e mohorât mă întristează
suflul rece al iernii pe-aici s-a abătut
cu ninsori și lapoviță iar se instalează.
vreau să trezesc soarele din sufletul meu
să-mi vorbească să râdă ca-n zilele de vară
codrul să doinească-n mine natural Ateneu
să nu-l mai văd mânhit cu frunza rară.
știu e nevoie de iarnă virușii să dispară
viermi și omizi numai gerul îi curmă
e vremea când binele de rău se separă
e anotimpul cu înțelepciunea de pe urmă.
Dumnezeu nu doarme zi și noapte repară
ce au stricat dăunătorii angrenați în turmă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre iarnă
- poezii despre ger
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre vorbire
- poezii despre viermi
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.