Iubește-mă, iubito
Iubește-mă, iubește-mă, iubito!
Așa cum numai tu poți să o faci
În clipa care tocmai a zbughit-o,
Spre o câmpie roșie... de maci.
Iubește-mă, iubito! mă iubește,
Cu îndrăzneli și unduiri... feline,
În patul care visele-mi sfințește,
În dimineți de rouă și rubine.
Iubește-mă, iubește-mă iubito!
De parcă asta-i clipa de final,
În care inocența.. ți-ai pierdut-o
Întâmplător, accidental... banal.
Iubește-mă, iubito! mă iubește,
Pasional, nebun și indecent,
Atinge-mă și mă înnebunește
Cu trupul ireal, incandescent.
Iubește-mă, iubește-mă, iubito!
Ascuns în infinituri de argint
Și mă învață tu! neprihănito,
Plăcerile... ce sufletele mint.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre învățătură
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre sfârșit
- poezii despre roșu
- poezii despre rouă
- poezii despre plăcere
- poezii despre nebunie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.