Semnul din locul inimii
Mi-a plecat inima
prin iarna travestită-n toamne
cu livezi de nori hoinari
și mi-a lăsat un semn
în locu-i
E curtea dorului...
Umblă prin ea un destin
înconjurat de viorile așteptării
de serile în care eram
rază de lună
la geamul dinspre lumi
de amiezele uitate
în carele cu fân cosit
.............................
Mi-a plecat inima
prin spații închinate păcatului
todeauna va fi altundeva
în alt semn
unde macii dansează prin zăpezi...
poezie de Valentina Ștefan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.