Într-o doară
amiezi târzii
prin crăpăturile gândului
vorbele nu mai sunt
decât niște frunze
îngălbenite de vreme
e toamnă
și iar inventăm
refugii unde să mai putem
respira
tandru
fără încrâncenare
timpul
ne învârte
în palma destinului
ocolind toate
disperările posibile
într-o doară
în așteptarea unui curcubeu
acelaș ticăit de ceas
îmi răsună
în inimă.
poezie de Lucică Dragoș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre posibilitate
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre inventatori
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre galben
- poezii despre frunze
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.