Nedumeririle unui eretic
Oare Dumnezeu
presupunând că există
e la fel de trist
cum suntem noi în zilele ploioase
sau pe când supușii-i
tânjesc după nimburile angelice
ale crestelor la zenit
ori după dansul nestematelor pe plapuma mării
când soarele se ridică-n capul oaselor
el spune un bogdaproste
și ca-ntr-o debara personală
la adăpost de orice priviri
își rulează un joint
binecuvântând cortegiul de nori în robe zdrențuite
ce-i ascund pentru o clipă spectacolul grotesc de jos.
poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adrian Rentea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre zile
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre nori
- poezii despre existență
- poezii despre erezie
- poezii despre dans
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.