Expozeu autumnal
toamna melancolia devine mai pură
iubirea o învăluie și o alimentează
presimțire voluptoasă și de anvergură
că naturile mor și-apoi se întrupează
setea de primăvară vizibilă-i la arbori
la florile care-au sfârșit arse de soare
conștiința demiurgică răsare printre nori
convertind melancolia în flăcări tremurătoare
toamna fluxul creației trece prin dramă
naturile trec printr-o plăcută oboseală
apoi se dezvelesc de putrezita maramă
zăpezi purificatoare așteaptă-n pielea goală
știu că Dumnezeu nu are tendință distructivă
e iubire absolută renascentă creativă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zăpadă
- poezii despre toamnă
- poezii despre sfârșit
- poezii despre senzualitate
- poezii despre religie
- poezii despre primăvară
- poezii despre nuditate
- poezii despre nori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.