Epifanie
hei, care mi-ai intrat în cabină? aveam cuvintele pregătite
unde-i monologul meu? ce pot să mai spun acum?
nimic. crede și nu cerceta.
voiam să vorbesc despre ceara ce-mi lipește pleoapele
dar cum pot să vă conving din moment ce eu citesc
și nu orbecăi asemeni bătrânului Lear?
ce îți mai dorești acum? m-a întrebat privindu-mă
mi-am privit degetele, mi-am privit mâinile
și m-am văzut spălându-mi-le după crunta judecată
cuvântul. cine ar fi crezut că o să îmi fie greu. te atașezi, îți intră-n sânge.
la început eram singur. și credeți-mă că e grea singurătatea
dar el mi-a luminat tot întunericul și m-a învățat ce e... iubirea
eu poate nu... dar tu, cu siguranță...
crezi?
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Costel Macovei. [Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre învățătură
- poezii despre întuneric
- poezii despre început
- poezii despre vorbire
- poezii despre sânge
- poezii despre singurătate
- poezii despre siguranță
- poezii despre mâini
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.