Versuri pe omătul Fraților Grimm. Cenușăreasa
Viața mă trece
prin altă vamă,
slugă ajung
la vitrega-mi mamă.
Pulberi de codru
din vatră cărând,
pădurea-adormită
îmi zise, tăcând:
"Presară cenușă
pe-ogorul din vis,
curând vei ajunge l
la balul promis!"...
Oracol cu har,
palat de cleștar,
tristețe veche,
la marele bal,
fecior de-mpărat
își cată pereche.
Dănțui cu prințul,
din cer un clavir
picură rouă,
picură mir.
Luna e nimb,
Luna e scut,
apără pasul
prin inimi trecut.
Danț și iar danț,
noi gesturi tandre,
iriși rotesc
în jar policandre.
Ornicu-mi face
semn de plecare...
acasă aflu
că-s "vrăjitoare".
Muma cea rea
pare nebună,
lemne de rug,
grăbită adună.
Ochii-mi șoptesc:
"Stăpână încearcă,
poate ajungi
pe-a lacrimii arcă!"...
Lupt și mă rog,
mă rog și lupt,
o stea norocoasă
apune tăcut,
o alta răsare-n
condurul pierdut.
poezie de N. Petrescu-Redi din Convorbiri literare (iulie 2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre vamă
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre rouă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.