Frumusețea care-ți plânge
Sufletul îți rătăcește într-un trup sculptat, aparte,
Însă pentru mine este, doar o pagină de carte,
Te citesc, filă cu filă, înțeleg tot ce ascunzi
Culegând ce nu se vede cu-n sărut pe-obrajii uzi.
Stau sub zâmbet suferințe, clipele de așteptare,
Lipsa mângâierii care, vindecă tot ce mai doare,
Știu ce simți, acea tristețe, o simțim destui la fel
Îți lipsește o iubire, pentru ea... sau pentru el.
Te ascunzi sub pleoapa vieții, însă timpul îți clipește,
Își răsfiră evantaiul de secunde mișelește,
Adunând ce-i aparține, niciodată nu-i ajunge,
Și-ntr-un colț de existență, frumusețea ta îți plânge.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre secunde
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.