Vânez o pasăre de foc
adun cer după cer
liniez subtil coridoare între lumi
cu vârful ascuțit al piconului
apoi tai un șor în care adâncesc grinda
să nu-mi mai cadă întunericul în cap
și doar uneori când inima permite
desenez clipe de fericire pe un abur de suflet
care nu pot fi privite decât atunci
când un ocean își cerne nisipul prin două inimi
unite într-un sărut
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânătoare
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre păsări
- poezii despre ocean
- poezii despre nisip
- poezii despre foc
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.