Plouă în sufletul meu
Plouă în sufletul meu...
Eutanasiați-mă!
Doar astfel nu mai pot simți durerea...
Se propagă reț de câteva secunde
O altă durere,
Apoi se pierde-n neant...
Incinerați-mi trupul osândit
De griji și de boală!
Nu vreau să fiu o povară.
Apoi azvârliți-mi cenușa în vânt!
Mă voi împărți fiecărui muritor, pe pământ.
Nu mă puteți închide-n mormânt!
Mă strânge tăcerea din jur
În lanțurile nepieritorului timp.
Sunt un suflet liber!
Amazoana ce dă sărmanilor
Bucata de fericire
Pe care alții au uitat s-o ofere...
Este singura mea vrere
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.