Cântec final
aș putea să-ncap într-o gutuie,
auriu să ningă dinspre sfinți
și gustându-i coaja amăruie
îngerii să strângă ceru-n dinți.
ochii mei căprui într-o castană
aș putea să îi închid cu dor,
cântecul să-l dau de bună seamă
marelui, bătrânului condor.
într-un măr să îi ofer seminței
alt lăcaș - memoria părtașă
rugilor, iertării, biruinței...
inima s-o-nchid într-o măceașă.
peste timp, când nu voi mai putea
în al vieții rost să mă divid,
o să trec prin Univers nu stea,
nu un punct, nu o idee... Vid!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre îngeri
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre ochi
- poezii despre mere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.