Casa nesărutată
M-am ridicat de la pasăre și cu masa pe spate
am plouat în noapte.
Cei rămași scoteau limba la stele
iar ele
le făceau cu ochiul mărgele de spumă
în jurul gâtului.
Vai tu vie! Cum de mai ești aici
la ora asta ștrangulată?
Ea se storcea și pomilor le cânta
la vin în beregată
La vin în beregată?
Ce-i aia?
Poți să taci?
E pasărea zburată cu tine de la tine
plouată
ne-zburată
când masa o îmbraci.
Doar strada chiuia!
O casă bântuită murea nesărutată.
Un ochi îmi sforăia!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Alin Ghiorghieș. [Vezi și următoarele:
- poezii despre păsări
- poezii despre ploaie
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre ore
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre copaci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.