Te regăsesc
Te regăsesc printre cuvinte,
Mereu te duci... și iarăși vii,
În noaptea patimilor sfinte
Ca un izvor... de nebunii.
Strâng depărtările năuce
Și le așez ca-ntr-un festin
Oricât ar fi, de zăbăuce,
La un rever... și așa puțin.
Vei înțelege... și vei crede
Tăcerile când desfrunzești,
Delimitându-te... de verde
În dimineți... nepământești.
Spre înălțimi, seducătoare
Mă-ndemni, a ridica priviri,
Spre albul trupului de floare
Scăldat în rouă... și-n zefiri.
Te regăsesc, într-o poveste
Și-ntr-un poem uitat, aprins,
Ce lumii-ntregi a dat veste
Că brațele, mi te-au cuprins.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre verde
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre seducție
- poezii despre rouă
- poezii despre poezie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.