Poetul toamnei
Ma scald, intr-un vartej de frunze ratacite,
Si ma afund, incet in valuri de arama,
Sperantele-mi intr-un ungher se-ascund chircite,
Prin nouri desi, azi, tesatura de lumina se destrama.
Ma las purtat de pasari, pribegind prin cârduri,
Si zbor spre orizonturi plumburii si prafuite,
Iar aripile-mi rupte imi atarna... falduri, falduri
Ingrijorarile imi curg in ganduri negre, ravasite.
Sunt inghitit, de un pustiu de lacrimi insetat,
Si razele credintei in intuneric se topesc incet,
Sunt singur, trist si parasit... infometat,
Al toamnei melancolic, deprimat... poet.
.............................................................................
Dansez cu frunzele uniti in hora bucuriei,
Si ma inalt spre tarmuri de visare,
Sperante vii ard flacara aprins' a marturiei,
Si dezbracat de umbra ma indrept spre soare.
Purtat de pasari able spre naltimi necunoscute,
Murind cate putin inaintez spre Viata,
Cu aripile larg deschise... renascute,
Plutesc fara de grija spre Eterna Dimineata.
Pe strazi au inflorit iar ploi de fericire,
Si din credinta mi-am zidit un trainic parapet,
Se nasc in mine noi izvoare de iubire,
Azi sunt al toamnei cel mai fericit... poet.
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (25 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre poezie
- poezii despre lumină
- poezii despre frunze
- poezii despre fericire
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre superlative
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.