Plâng ochii cerului
Plâng ochii cerului sub nori,
Lăsând pe gene-o-nnegurare
Ori semne triste de-nserare;
Ieșind miresmele din flori
La-ntunecata-nvolburare,
Efluvii pleacă, de culori.
Trăiesc mereu cu o speranță
Oricât mi s-ar părea de greu,
Atunci când cred că Dumnezeu
Mai e cu mine-n rezonanță;
Nori grei și cenușii de toamnă
Efervescent se zvârcolesc,
Istov de ploaie rece toarnă.
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.