Cu fiecare clipă
Cu fiecare clipă ascunsă-n amintire
Mă-ndepărtez de focul uitatelor lansări
Și-n psalmii-nțelepciunii desprinsă din psaltire
Opresc destinul aspru doritelor visări.
Cu fiecare toamnă îmi desfrunzesc plăcerea
Și-aștept înmugurirea dorințelor târzii,
Dar norii agățabili își flutură tăcerea,
Împiedicând momentul fatidic să-ntârzii.
Cu fiecare clipă cioplită-n Piatra vieții
Îmi rostuiesc sculptura mimării veșniciei,
Ïar când balanța-nclină spre negurile ceții
Devin fachirul tandru, punând lacăt magiei.
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.