Setea
Mi-e sete!
Dă-mi stropul pe care-l râvnesc
S-o stingă,
Să-mi fie nectarul zeiesc
Pe care,
La buze,
În palmă să-l duc,
Să simt că,
Din tine,
O parte mi-aduc.
Îți cer doar o clipă,
O viață,
Un pic
Din tot ce a fost,
Ce va fi
Un nimic,
Dar dă-mi-l acum!
Dă-mi stropul acel
Și vino
Spre buzele mele
Cu el!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.