Tăcută

Ascunsă-n gândurile tale
Încerci să nu arăţi ce simţi
În jurul tău mii de petale
Te roagă să iubeşti, s-alinţi,

Însă preferi singurătate
De ce preferi să stai în ea?
De ce o frică te desparte
De tot ce eşti? De tot ce-ai vrea?

Te rog, de poţi, iartă-mi privirea
Dar cum să nu observ ce faci?
Îţi văd cumva nefericirea
Pe care o ascunzi şi taci

Să nu te-nchizi, nu da uitării,
Ce sufletul adânc îţi simte
Priveşte iar albastrul zării
Unde iubirea nu te minte

Ridică ochii, fii iubire,
Să fii tot ce ţi-e dat să fii
Destul ai plâns, fii fericire,
Aşa cum numai tu o ştii

poezie de Adi Conţu (8 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Votează! | Copiază!