Uită-mă
Uită-mă, precum o pană, uită aripa ce-o zboară
Uită-mă, precum arcușul, uită coarda de vioară
Ce vibrând așteaptă iarăși mângâierea lui cuminte
Uită-mă te rog, ca astfel, să-ți aduc din nou aminte
Cum te mângâi cu privirea chiar de mâna te atinge
Cum sărutul meu, iubito, te alintă și te frige
Atingându-ți pielea fină de pe gâtul tău suav
Așternând fiorii clipei peste trupul tău firav
Dacă vrei, mă uită-n noapte, ca aminte să-ți aduc
Alipindu-mă de tine, încercând să te seduc,
Trupul meu să te respire, împreună să plutim,
Uită-mă, dar fii-mi alături, să-ncercăm să ne-amintim
Amnezii să te cuprindă, însă toate temporare,
Să mă uiți de te mai supăr, dăruiește-mi iar iertare,
Uită-mă, dar mă iubește, inima să-ți fie a mea
Să-ți aducă ea aminte că de fapt nu poți uita
poezie de Adi Conțu (27 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adi Conțu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre vioară
- poezii despre sărut
- poezii despre supărare
- poezii despre seducție
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre inimă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.