Casa dispărută
Cei mai mulți navigatori găsesc drumul către casă,
dar unii se pierd pe drum.
Unul a fost aruncat de ape pe țărm, la Algarve,
iar casa pe care o știa nu era acolo.
Doar amintirea unui foc de bușteni și a mamei
care citea romane și care rar ridica privirea
pentru a vedea unde-i sunt copii.
Acum e prea târziu; navigatorul trăiește-o altă viața.
poezie de Jan Oskar Hansen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre mamă, poezii despre foc, poezii despre apă sau poezii despre amintiri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.