Frunzele liniștii
Te ador, bună pădure
Mă cufunzi-n verzi astre..
Hoinăresc puține fiare
Pășind cărări de umbre.
Pe potecile mistrețate
Cu sunete pestrițate,
În pașii de căprioare
Și diez de privighetoare.
Cu gândurile ce-mi mor
Între frunze și zăvoaie
Duse-n susur de izvoare
Și doinele copacilor..
Ce alungă umbrele
Fiarelor mele cenușii..
Mugurindu-i inimii,
Uscăciunea-n liniști
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frunze
- poezii despre verde
- poezii despre sunet
- poezii despre păduri
- poezii despre privighetori
- poezii despre moarte
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre declarații de dragoste
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.