Lătrau visele
Lătrau visele din lesă
Oasele trupului țipau,
Să le arunc din pedeapsă
Și-n gura lor înfloreau.
Fără mâini, picioare
Păream o-nmormântare!
Cu aripile depuse
În trilurile nespuse...
Bocite-mi cu bătăile
În ninsori cu penele...
Ce scriseră zborurile
În zale cu versurile.
Ce-mi mureau-n întuneric
Cu tușul scurs cadaveric
În ce-mi părea lumină
În lumea de vers canină...
Dresată doar să mai lege
Ce ar trebui să-și nege!
Lumii, neschimbată lege
Cu padocurile șarge...
Unde noi, unii de alții
Ne ascuțim doar colții!
Lătrând crud în față porții
De ne împotrivim sorții...
Păzind cu mândră strășnicie
Precum Cerberi în vecie!
Să nu ne scape vreun vis
Fiarelor sensul interzis
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre poezie
- poezii despre întuneric
- poezii despre picioare
- poezii despre ninsoare
- poezii despre mândrie
- poezii despre mâini
- poezii despre lumină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.