* * *
Dacă mă lovesc tăios oamenii, mă doare cu tine,
iar durutul e mai rotund...
iar daca aruncă cu pietre peste sufletul meu... mă doare, dar amestecata cu dorul de tine, durerea pălește...
orice aș face... tu mă compui atât de frumos..
o alcătuire de țărână și zbor...
de durere și surâs...
de la suflet la trup și de la trup la suflet
Și nimic nu-mi mai atinge
vreo rană...
Vesmant cald... cuib de suflet fiindu-mi...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mariana Daniela Bidascu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi poezii despre zbor, poezii despre suflet, poezii despre durere, poezii despre trup și suflet, poezii despre frumusețe sau poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.