Îngerul florilor de tei
Cobora Luceafărul purtat
Pe aripi de albi îngeri
Ce aruncau flori albastre..
O voce de dincolo de stele
Grai cu triste simțiri...
Vino la mine înger al poeziei
Din azilul de nebuni
Al lui Șuțu ce te otrăvește
Cu otrava argintie vie
Nemernicul mercur...
Tu, care ai pus-n
Cămarele oamenilor Luceafărul...
Tu, care ai pus-n pahare
Lacul codrilor albaștrii.
Tu, care ai făcut buciumul
să cânte lunii..
Tu, care adormeai păsărelele-n
Versuri pe rămurele..
Tu, cel ce ai pus la ferestre
flori albastre..
Tu, cel ce ai oprit râul, ramul, marea..
Tu, cel care a spurcat și blestemat cu
Adevărul toții hoții din a ta țară
Apoi-n dulce versuri
Ai metamorfozat-o în tărâm ceresc..
Eu divinul cer te-am trimis
Să-ncânți lumea cu rima, versul..
Te-au aruncat-n azilul de nebuni
Înger frumos al florilor de tei
Și otravă ți-au turnat..
Vino la mine să cânți îngerilor poezie..
Ei..... te vor plânge-n mii de cărți
Cu triste elegii-mpietrite-n
Mii de statui...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre îngeri
- poezii despre versuri
- poezii despre muzică
- poezii despre flori
- poezii despre crengi
- poezii despre albastru
- poezii despre voce
- poezii despre tristețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.