* * *

uşor
pe nesimţitelea
s-a lăsat negura
iar becurile economice pîlpîiau cam slab
astfel încît nu mai vedeam drumurile
şi gropile creşteau
cît alţii în zece
vorba cîntecului

le-au umplut cu gunoaie
şi de călcai în ele
ţi se-afunda piciorul într-o pastă moale
cu miros dulceag

nimeni nu mai ieşea din casă

rînd pe rînd au dispărut canalele care-mi plăceau
n-au rămas decît cele cu talk-show-uri
şi rufe puse la uscat
laptele în cutii de carton
era doar pîine cu cartofi
iar carnea şobolanilor ce-mi cutreierau apartamentul
era o delicatesă
cînd m-a sunat vecinul să-mi ceară
o ceaşcă de ulei

i-am dat
pentru că aşa se ajută vecinii între ei
l-am întrebat cum i se pare
şi-a dat din umeri

şi eu am tăcut

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!