Tristețe
Să nu te superi, draga mea Tristețe!
Inima mea nu mai are resurse pentru a te alimenta,
Nu mai are timp, pentr a-și fixa atenția aspra ta,
Lasă-mi Inima să se bucure cum știe ea, n-o mai împovăra!
Doar Sufletul meu știe cât a luptat,
Să te transforme în Fericire, după cât a așteptat.
Nu a reușit, nu te-ai lăsat și m-ai îndurerat.
Te rog, pleacă acum, ai devenit de nesuportat!
Lasă în locul tău să vină Iubirea creatoare,
Care să-mi facă Sufletul să zboare către Soare,
Să se umple de o lumină strălucitoare,
Pe care apoi să o răspândească pe Pământ, ca pe o binecuvântare.
Hai, fii bună și te du, unde vrei tu!
Eu vreau să cânt și să dansez,
Pe toată lumea să o îmbrățișez,
Ale Iubirii cuante energetice, să le descătușez!
poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre supărare
- poezii despre suflet
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre fericire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.