Eu îmi închid cuvântul
eu îmi închid cuvântul
cu fața la perete și tac
eu îmi închid gura și ochii
joc într-o piesă nescrisă și tac
mă plimb printre ceasuri și ziduri
care sunt înțepate și m-ar putea răni
trec ca și cum eu însămi aș fi
o scurgere de vreme
îmi reculeg cuvintele
gândurile din ochi
timpul lipit de perete...
eu nefiind obișnuita
decât să tac.
poezie de Camelia Petre
Adăugat de Nicoleta Ilade
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cuvinte, poezii despre timp, poezii despre plimbare, poezii despre jocuri, poezii despre gânduri, poezii despre gură sau poezii despre ceas
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.