Spirit hotărât
să îndestuleze cămările slavei
predică freamătul statorniciei
nevoindu-se
în corul peticitei credințe.
Lângă sfetnicul orb
al ecoului murdărindu-se
de aurul amăgind
urmele elocinței,
pâlpâirea spinoasă a trădării -
țese armuri de vid
pe care îmbrăca-le-vor
înrăitele confuzii.
Farul de la marginea deznădejdii
spintecă pântecul zeloasei așterneri
a memoriei naufragiaților
în tiparul tainic
al învolburării.
Bucurii ridicole îndeamnă
tihna silnică a înstrăinării
spre depărtări păzite
de înfumurate stânci
Fără-de-liman instincte
propulsate
de lăcomia harnică a dezintegrării
picură pe îndelete-n fagurii tăcerii
miere de uraniu.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre apicultură
- poezii despre tăcere
- poezii despre trădare
- poezii despre stânci
- poezii despre oratorie
- poezii despre miere
- poezii despre instinct
- poezii despre hărnicie
- poezii despre bucurie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.