Ochii din Umbră

Ochi curioşi, ascunşi de lume
Din neguri şi întunecate colţuri,
Privesc atent spre lumea trecătoare
Din turnul ascuns de ceţuri.

Un ochi atent radiază
A furiei aspră rază,
Fără tihnă şi oboseală
Priveşte atent prea-plina piaţă.

Ochii-i sunt frumoşi, senini,
Unu-i roşu, unu-i verzui,
Răbdători privesc printr-o lunetă
Să apară râvnita-i ţintă.

Ridicându-se alene
De pe bancă sub un tei,
Se târâie încet spre soare
Pe dalele fierbinţi a pieţei.

Cu bastonul merge-ncet, tiptil
Privirea-i e tulbure, e senil,
Înfulecă grăbit, pe îndelete
O pâine seculară, veştedă şi tare.

Aşteptarea a luat sfârşit
Pentru ochii veseli, multicolori,
Ochiul roşu intră-n spasme
Un tunet răsună, spre a ţinte-i mirare.

În jur lumea a încremenit
Şi văzduhul a amuţit...
Pe dale-n piaţă cad cu răsunet
Un om, un baston şi-un colţ de pâine.

pamflet de Edmond Ioan Siladie (26 mai 2013)
Adăugat de Edy t.K
Votează! | Copiază!