Mesaj elucubrant
Aș vrea să-mi bucur ochii de frumos,
Dar ce știam că e frumos, dispare,
Îmi strigă-n față lumea că-i pe dos,
Iar eu sunt ultimul naiv sub soare
Și simt că adevărul ei mă doare,
Mai rău ca jurământul mincinos.
M-aș bucura de liniște în tihnă,
Dar tehnica permite astăzi totul
Și poa' să-ți fure dreptul la odihnă
Orice cretin care-și marchează locul,
Bufnind cu decibeli să-și facă moftul
Sau găurind pereți c-o bormașină.
Vreau să mă bucur azi de poezie,
Dar nu-i percep solia tulburată.
Mă simt deștept, lovit de nerozie
Ori cel mai prost de pe planeta toată,
Că nu mă știu de-a bunul gust în artă
Și... nu știu ce cu toții par să știe.
Vreau să mă bucur astăzi de lectură,
Dar textele îmi par sofisticate.
Mă simt ca un ogor fără cultură,
Chiar de-am citit din când în când o carte
Așa ca amator de belle-arte,
Convins fiind că e literatură.
Vrând să mai uit de grijile mundane
Și de coditian să mă mai scutur,
Mă plimb aiurea singur pe maidane,
Dar văd realitatea și mă tulbur,
Hipnotizată parcă de ecrane
Prostimea butonând deșteptofoane...
Mă bucur, că nu pot să mă mai bucur.
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre bucurie
- poezii despre superlative
- poezii despre realitate
- poezii despre prostie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poezie
- poezii despre plimbare
- poezii despre planete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.