Sonetul pe-aproape...
Eu vin din Ciorogârla, la tine în parcare-
Cămașa mov să-mbraci, precum în mov îți viu
Să-ți mângâi cu privirea bretonul tău șașiu,
Apoi să-ți pic în brațe din pură întâmplare.
Mă simt ca barza chioară lipsită de-apărare
Înamorată toată de un bărzoi puriu...
Degeaba-i dau bezele, degeaba-n bobi îi scriu
Că el nu pune ciocu', sau poate nici nu are
Habar cum crește iarba pe margini de cărare,
Cum paște gazeluța pe ritmuri de cicoare,
Și cum dansează ursul tangoul câmpenesc,
Iar cucul îl admiră cuprins de sârguință
Și-apoi se cucăcește pios pân' la credință.
Dar, ăsta-mi ești iubire, (și-aproape) te iubesc.
sonet de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre dans
- poezii despre urși
- poezii despre tango
- poezii despre ritm
- poezii despre hărnicie
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre creștere
- poezii despre admirație
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.