O mie de sărutări şi o zi

suflu în buricul degetelor
convins că iarna greu recunoaşte
mirosul puternic de portocală
în casa bunicilor sărbătorile vin mai devreme
cineva îmi şopteşte din uşă
fragil
şi-l văd pe Dumnezeu tânăr

din moment ce nisipul nu poate întări
nici măcar un perete
cred în sânge şi-n mesajele din univers

ne urmăresc fiinţe puternice
atunci când muzica este făcută de-un alb şi un negru
suntem în egală măsură orfani
dansăm până trupurile devin transparente
precum dungile unui oftat fac aerul să lacrimeze -
vampir ucis de ninsoare

orice ar spune chimia roşul vinde cel mai uşor
vizibil şi de pe lună
zid chinezesc de îndoieli şi răspunsuri
câte încearcă iubirea şi nu reuşeşte să ţină ascuns

adormisem cu capul pe clape
nimic nu ieşea din misterul nopţii trecute
zorii crăpau un buştean
să nu se răzgândească anotimpul promis
dintr-o lume în alta

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!