Sinistrul din suflete
Craniile zornăie ca niște monezi,
Lovindu-și gândurile nerostite și triste,
Mărșăluiesc printre morminte și cruci,
Purtând umbre stranii de speranți și vise.
Se sting lumânările... Pe rug și altar
Doar umbre de cranii stihii adormite în raclă,
Așteaptă-n tăcere,-n zadar,
Veșnicia să treacă,
Cu alte veșnicii să-și cunune uitarea,
Să-și spele tăcerea în zare,
Să nu mai erupă coșmar,
Să nu mai audă "se moare!"...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre moarte
- poezii despre lumânări
- poezii despre gânduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.