Întunericul și lumina
Întunericul și lumina
Aleargă pe tabla de șah a Universului
Să-și alinieze pionii.
Turele stau de veghe
Ca niște soldați cu sabia
Îndreptată spre tabăra adversă.
Cu nebunii nu te poți înțelege.
Apropos! S-au înmulțit amenințător de mult.
La Carul Mare stau înhămați caii.
Au dispărut tunurile,
Dar pacea se clatină
La intrarea în Zodia Balanței.
Totul este reversibil...
Și timpul și viața...
Devenim prunci
Îngrămădindu-ne în uterul mamei
De teama morții promise.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre șah
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre promisiuni
- poezii despre pace
- poezii despre moarte
- poezii despre mamă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.