Rugăciune
tată,
dă-i tu fetiței de doi ani
înțelepciunea frunzei
zborul întors al celor ce pleacă
galbenul din bobul de grâu
negrul adânc al pământului
spală-l tu cu lacrima ta
izvorâtă din cer
pe mine mă iartă, acum
când ghețurile dorm,
pentru toate păcatele
mă iartă că sunt fruct copt
în noaptea dintre vișini
sunt mare,
tată, am crescut
în lumea ce cade în gol
a neputință
mă spală cu lumină dacă poți
așa cum speli cocorii, tată,
și mă iartă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorica Iliescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre zbor
- poezii despre vișine
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre somn
- poezii despre religie
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.