Papucii, poezie pentru părinții copilăroși
De obicei, în prag de seară,
Îmi las papucii într-un hol,
Iar dimineața, când mă scol,
Îi iau și haida, hai, pe-afară!
De multe ori, îi uit afară,
În fața holului, pe scară,
Pe-o treaptă care e mai sus,
Iar dimineața, nu-s și nu-s!
Apoi, îi caut cam o oră,
Căci nu v-am spus, vă spun acuș,
Adus acasă, de o soră,
În curte, am un cățeluș.
Mi-e tare drag, la drept vorbind,
Căci îl iubesc și guguștiucii,
Dar dacă-l prind, precis îl prind,
Vă spun cinstit că-i dau... papucii!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre poezie
- poezii despre ore
- poezii despre iubire
- poezii despre dimineață
- poezii despre câini
- poezii despre acasă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.