Lună plină
Ai mersul domol, ușor
Pasul te poartă de dor
În a timpului fereastră
iubire, pasăre măiastră
Tu ești oceanul meu
Oglindă a sufletului
Tainică iubire la greu
Mesaj divin al cerului
Eu simt câte o unduire
Reflectă raza de iubire
Pe soclu cu iubire plin
În fața ta eu mă înclin
Doar un cuvânt: mă iartă
Pe veci eu sunt legată
Și dăruită cerul din vest
Sfințit cu soare din est
Aici iubirea a cuprins
Universul sigur a învins
Suntem suflete pereche
Iubiți de Luna străveche
Tu raza mea de lumină
Eu noaptea cea divină
Tu ești sărutul pe obraz
Iubirea în clipă de răgaz
Când dorul meu este profund
Stele printre nori se ascund
Te aștept iubire pe înserat
Când Luna plină s-a culcat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre Lună
- poezii despre suflet
- poezii despre lună plină
- poezii despre dor
- poezii despre sărut
- poezii despre suflete pereche
- poezii despre stele
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.