Suspinul amintirilor
L-am cunoscut ieri pe o bancăa
Era o enciclopedie...
Pluteam cu vorba într-o barcă
De la potop la alchimie
Se perindau prin față munții
Cei mai înalți din țara noastră
Pădurile pe care hotții
Le-au capturat și dat ca șpagă
Trecuse soarele de-amiază
Lalele roșii se înclină...
Noi povestim pe banca noastră
De amintiri care suspină.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre amintiri
- poezii despre țări
- poezii despre înălțime
- poezii despre trecut
- poezii despre superlative
- poezii despre roșu
- poezii despre păduri
- poezii despre munți
- poezii despre lalele
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.