Ce rămâne
Lasă-mă-n carapacea mea să plâng
Deznădejdea, nu mai veni să-mi tulburi;
Tot ce-am putut în urma ta să strâng
Lacrimi pustii și-ale iubirii cioburi...
Ai fost doar c-un picior în viața mea,
Cu celălalt, veșnic în altă parte,
Mi-e amintirea ta, cu-atât mai grea,
Cu cât în cald și rece se desparte.
Mă-ntreb, ce mai rămâne-n urma ta,
Mi-ai răspuns evaziv, ai fost incert,
Nu te pot nici chema, nici alunga,
Uită-mă, dacă poți! Eu nu te iert!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Leliana Rădulescu. [Vezi poezii despre viață, poezii despre plâns, poezii despre picioare, poezii despre iubire, poezii despre iertare, poezii despre amintiri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.