Cel mai mare blestem al omenirii

nu este disperarea de a fi fericit
ci măsura cu care încercăm să o măsurăm
ca nişte tâmpiţi obsedaţi de cuantumuri
delimitări şi tot soiul de clasamente sterpe
precum cel mai cel din cel mai cea
primul din ultimii
primul din cei uitaţi
şi chiar ultimul dintre cei dântâi
sau măcar o menţiune care să ateste
că eşti fericit

în căutarea disperată a fericirii
ne amăgim tot timpul că am găsit reţete de soi
ba avem atâţia specialişti în fericire
care dau lecţii de beatitudine non stop
tăindu-şi venele sau aruncându-se în gol
în căutarea împlinirii

aşa că lăsaţi de-o parte stas-urile
nu mai căutaţi fericirea la preafericiţi
nu mai aşteptaţi în zadar coruri de îngeri
în timp ce vă rupeţi inimile aiurea
căutând prea departe îmbrăţişarea

veniţi de luaţi fericirea de la disperaţi
ca pe ceva firesc
ca pe ceva atât de banal
încât se vindecă doar prin moarte

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!