N-a fost sa fie...
n-a fost sa fie
asta e, iubite...
lasa amintirea vie
si taci.
ti-aduci aminte, iubite
in garsoniera de pe 1 mai
silabisind dintr-o carte
stangaci incercam sa pronunt
/le louvre/, /tour effel/ si /versailles/.
dezintereast, profund apatic,
ma priveai si-mi spuneai
ce nenoroc ai avut
cu mine
si cu pariul
la cursele de cai.
ti-aduci aminte, iubite
de noi impreuna la mare
cand eu citeam filosofie germana.
nepasator
m-ai rugat
sa dau televizorul mai tare -
juca dinamo sau steaua
cu nu mai stiu cine.
ti-aduci aminte, iubite
cand intr-o seara
cautand pe encarta
ai gasit
/borgia, lucretia/
mi-ai spus ca seman cu ea.
prin amintiri am gasit
o poza si-o gondola din venetia
si ti l-am aratat
pe fostul meu iubit
imaginar, ca si tine dealtfel,
si el o amintire.
te-as fi iubit oricum
dar lasa,
sa nu dam vina
pe-a sortii amara ironie.
asta e, iubite...
n-a fost sa fie.
poezie de Ruxandra Stănescu
Adăugat de Adina Ungur
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre televiziune
- poezii despre pariuri
- poezii despre imaginație
- poezii despre hipism
- poezii despre ghinion
- poezii despre cai
- poezii despre Luvru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.